Nu te grabi.
de ce te grabesti,
de parca nu ne asteapta in fata
acelasi rosu si verde
sau un galben intermitent
ca sa avem timp sa ne privim
in ochii plini de intelesuri,
de parca eu ar trebui sa te urmez
cu pasi mici si tacuti
spre vreo intersectie ciudata
in care eu nu mai sunt eu
iar tu dadeai cu masina
peste inima mea plapanda de pieton grabit,
de parca frunzele ruginesc toamna
pentru ca asa e normal
cand de fapt ele devin fosnitoare
pentru ca sa merg printre ele
si sa fosneasca jucandu-se printre cizmele mele
si parca
unul dintre noi se misca prea repede
ca sa prinda semaforul.
Nu te grabi.
De ce te grabesti?
