sâmbătă, 7 iunie 2008

Lume de furnici

Simt miros de omleta cu sunca
din teava de esapament a masinii care consuma,
un barbat vorbeste sub ploaie cu coada de la umbrela
o cearta, de ce sta tot timpul gheboasa?

un cersator sade descult in ploaie
chircit si rade tare
speriind toti trecatorii,
eu nu inteleg, de cand am ajuns sa ne temem si de omul care rade?

cafeaua mi se urca direct la cap si ma turmenteaza
(cred ca de la cele 5 pachetele de zahar mi-a si venit inspiratia)
pun multa maioneza peste pui
ca sa uit ca a fost candva dragalas, si poate chiar a iubit

ma uit pe geam la soferii care privesc prin noi, pietonii.
Noi suntem doar furnicile pe care ei ii lovesc din cand in cand pe zebre,
le botim bumperele scumpe
le murdarim de sange geamul,
Si ne injura.

Un comentariu: