luni, 28 februarie 2011
Dor de viitor
Nu am gasit inca nici un motiv pentru care homo sapiens sunt intotdeauna nostalgici dupa lucruri din trecutul lor. Singurul atu al trecutului in comparatie cu viitorul sau prezentul este ca pe cel dintai il cunoastem. Si cu ce ne ajuta asta?
Astazi voi fi nostalgica dupa ceea ce urmeaza sa traiesc.
Mi-e dor de momentul in care voi sari prima data cu parasuta deasupra fluviului Amazon. Genunchii imi tremura, mi s-a taiat vocea, sar, si... liniste. Peisaje care iti taie respiratia si care te fac sa-ti doresti sa te opresti in timp, in aer, in spatiu.
Seara voi sarbatori saltul cu un pahar de Caipirinha autentic, intr-un local in care se danseaza samba, alaturi de o persoana draga, cu multa pofta de viata, ca si mine.
Ziua cand voi publica urmatoarea carte. O sala mare, cu geamuri mari, plina de oameni mari. Eu imbracata de sarbatoare, in culorile mele preferate: rosu, oranj sau galben. Persoanele dragi mi-au adus florile mele preferate: floarea soarelui. Mi se taie vocea de emotii si totusi spun discursul si apoi ma bucur sa ma incarc cu energia care pluteste in aer. Va multumesc pentru ca ati onorat invitatia. Va ofer aceasta bucatica din mine, cartea mea.
Visez cu ochii deschisi la clipa cand voi ajunge in Japonia. Fac exces de sushi,mi-e rau, rad de lacomia mea dar nu prea e de ras. Merg pe jos prin centrul orasului si las afisele luminoase sa se oglindeasca in ochii mei mari, de copil.
Mi-e dor de ziua cand o sa castig primele 100 mii euro, si o sa le cumpar parintilor o casa la munte. Le dau cheia,Imi tremura genunchii, parintii ma privesc cu mandrie, ma simt implinita. Apoi castig un milion, fac o pauza de un an de la servici si organizam impreuna cu toata familia un circuit in jurul lumii in balon.
Intr-o vara din viitor, voi iesi dintr-un local cu multa galagie si muzica, direct pe o plaja de pe malul unei mari zbuciumate. Imi scot sandalele, intonez un cantec si prietenele mele se iau dupa mine.Topaim, dansam, ne asezam pe nisip si deodata toata lumea tace. Suntem fascinate de sunetul apei, care se potriveste cu zbuciumul din interiorul nostru, sau, cel putin, din interiorul meu...
Mi-e dor, sufar, visez, abia astept sa se intample.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
fluffy :X
RăspundețiȘtergereCeva deja s-a intymplat :)
RăspundețiȘtergere:* superb Sanduts, si mie mi-e dor de viitorul nostru zbucium de pa malul marii
alex :)))
RăspundețiȘtergereIleana :*